Ion Gavrilă

Ion Gavrilă zis și „Ogoranu” și poreclit „Moșu” și-a întrerupt studiile de la Agronomie  în 1948 pentru 58 de ani (!!), obținând diploma  tocmai în 2006, între timp fiind ocupat cu împlinirea uneia dintre cele mai spectaculoase biografii de haiduc.

Este cel mai celebru și cel mai mediatizat haiduc, cartea lui de memorii, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc – vol. I și II, precum și filmul Portretul luptătorului la tinerețe, pe care le recomand cu entuziasm, vă dau toate amănuntele. Nu le reiau aici.

Studenții au fost frecvent considerați o categorie periculoasă, mai ales de către regimurile autoritare. Ion Gavrilă a fost membru al organizației de tineret a legionarilor încă de la vârsta naivității liceene și a fost închis vreme de 3 ani în timpul regimului Antonescu. Singurul lucru vrednic de reținut de aici este că, spre deosebire de alții, a știut în momentul în care a ales să plece în Munții Făgăraș ce-l putea aștepta într-un regim penitenciar cu mult mai sever.

Foto 1 – Ion Gavrila, tanar (1946)

A stat în munți vreme de 7 ani și ascuns încă 21 de ani, până în 1976,  el și cu Ion Ilioiu fiind singurii supraviețuitori ai grupului „Gavrilă”. Statul român a alocat efective tot mai mari pentru a-l captura, chiar un regiment întreg (pentru cei ca și mine, civili nefamiliarizați cu terminologia cazonă, asta înseamnă ceva mai puțin de 1.000 de soldați). Toate acțiunile militare (în număr total de 108) au eșuat, grupul fiind capturat printr-o diversiune. Peste 1000 de persoane au fost anchetate.

Finalul grupului „Gavrilă”, în 1955, diferă de cel din filmul „Portretul luptătorului…” și-l voi descrie în continuare. Exasperați de zădărnicia rezistenței lor, membrii grupului își pun tot mai mult problema părăsirii țării. Autoritățile află acest lucru și reușesc să corupă un apropiat al rețelei de sprijin, Ion Grovu. Prin acest om, este infiltrat în anturajul haiducilor un colaborator care le promite emigrarea sub identitate falsă în Grecia. De ce Grecia și cum ar fi fost posibil? Pentru că, în acea perioadă, Grecia se afla în război civil, între comuniști și democrați. În acest context, emigrarea unui cetățean român în acea țară putea fi posibilă ca sprijinitor al gherilelor comuniste, deși acest scenariu poate părea greu realizabil pentru niște persoane „neverificate”. Dar Gavrilă, Chiujdea, Metea, Hașu și ceilalți luptători nu erau neapărat cei mai informați oameni din acest punct de vedere, după atâta vreme petrecută în pădure. Pe rând, cu excepția lui Gavrilă, ei sunt atrași în acest scenariu și cu o discreție perfectă sunt arestați.

Moșu’ va scăpa printr-un fantastic noroc, el se retrage din Munții Făgăraș, despărțindu-se de prietenii săi, chiar înainte de aplicarea scenariului. Va sta ascuns la Ana Săbăduș, într-un sat din Ardeal, fiind capturat în 1976, chiar în momentul în care acuzațiile aduse se prescriau. Va fi singurul supraviețuitor alături de Ion Ilioi, capturat de autorități foarte devreme în povestea haiducilor. Toți ceilalți sunt executați în 1956.

Dezgustat de lipsa oricărui decont al comunismului necesar după 1989, într-o societate condusă politic și economic de prea mulți reprezentanți ai totalitarismului, se întoarce la ideile naționalist-creștin-rasiale ale noii formule politice a legionarilor. Va publica o carte, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, ale cărei prime două volume (dintr-un total de opt) sunt autobiografice. Moare în 2006, intrat deja în conștiința multor oameni.

Dar, să-l lăsăm pe Moșu’ să ne vorbească…

1 – Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. III

2 – Fragmente din dosar, comentate de Moșu’

Bibliografie:

Evident, vorbim mai întâi de „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” a lui Ion Gavrilă care este editată azi de Editura Marist din Timișoara. Primele 2 volume, cum spuneam și mai sus, chiar merită citite, sunt practic amintirile lui, și scenariul filmului „Portretul luptătorului la tinerețe„. Cartea se mai găsește cu greu prin librării, dar se poate comanda pe net.

Pentru documente, există cartea aceluiași Adrian Brișcă alături de Radu Ciuceanu, „Rezistenţa armată din Munţii Făgăraş: Grupul Ion Gavrilă-Ogoranu, 1949 – 1968″, de la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.

O sinteză excelentă este cea a lui Dorin Dobrincu: Dorin Dobrincu – Rezistenta armata anticomunista din munții Făgăraș, versantul nordic – Grupul Carpatic Făgărășan/ Grupul Ion Gavrilă (1949/1950 – 1955/1956)

CAPITOLUL URMĂTOR: Două copile fac agricultură

ÎNAPOI LA Cuprins